Oamenii oglinzi

Oamenii oglinzi

În timpul vieţii suntem petrecuţi de oameni care ne iubesc, ne urăsc, ne invidiază, ne acoperă de laude, ori sudălmi, ne admiră, ori ne pot dispreţui.
Dumnezeu ne trimite în viaţă oameni oglinzi, care ne arată unde avem de lucrat cu firea noastră și ce lecții avem de învățat. Fiecare om trimis in calea noastra este o binecuvîntare. Iar o binecuvîntare nu poate fi bună, ori rea, dreaptă, ori nedreaptă.
Tot ce vine de la Dumnezeu, vine spre creşterea sufletului nostru şi ştrangularea Ego-ului.
Un astfel de om mi-a apărut cu ceva vreme în urmă pentru a-mi arăta importanța de sine crescută. Și o făcea în feluri diferite, de la critici înverșunate, la polemici create, judecăți pe care le consideram atunci neîntemeiate.
Acum le înțeleg rostul și mulțumesc profesorului meu, care între timp s-a și retras de lângă mine.
Oamenii oglinzi pot sta mai mult, sau mai puțin în preajma noastră. Unele răni sunt atât de adânci, încât astfel de oameni stau o viață lângă noi. Și scot la suprafață întunericul numit vinovăție, neiertare, lipsă de încredere, nemulțumire, neiubire.
Ceea ce poți face este să privești în fiecare zi oglinzile din jur și să le ștergi. Uneori sunt necesare lacrimi, căci doar puritatea lor poate curăța un noroi greu, al unei neiubiri de sine, de Dumnezeu.
Cu timpul, pe măsură ce te purifici, apar în jurul tău și altfel de oglinzi. Sunt oameni luminoși, care te susțin și îți spun cât ești de frumos și cât de mult te iubește Dumnezeu.
Aceasta este calea Soarelui, a Luminii. Când o ating pașii tăi pentru prima dată, să nu te desparți de ea niciodată.